Covent Garden - Peisaje si Oameni


Dacă mergi de la Shorts Garden și faci dreapta pe Neal Street vei trece pe lângă ateliere meșteșugărești, vânzători ambulanți, cizmării și cafenele. Iar dacă traversezi Long Acre prin frumoasa stație de metrou Covent Garden, decorată în stil art-deco vei ajunge la fosta piață de fructe și legume. Lângă, vei vedea Royal Opera House, una dintre cele mai mari săli de operă din lume. De obicei asociem Covent Garden cu Royal Opera House și bineînțeles cu vechea piață de fructe și legume. Zona este împânzită de străzi cu magazine și are o piață cunoscută ca fiind locul artiștilor de stradă înconjurată de clădiri elegante. Aici este și sediul companiilor Royal Ballet și Royal Opera. Pe latura estică a pieței se află London Transport Museum, a cărui colecție de autobuze, tramvaie cu tracțiune animala, locomotive cu aburi și vagoane de metrou vechi este găzduită în șopronul fostei piețe de flori. Colecția a început în 1920, când s-a decis păstrarea a unor autobuze victoriene cu cai. Ea a fost mutată în Covent Garden în 1980. 
 

Istoria artiștilor de stradă din Covent Garden datează încă din 1600. Mulți dintre aceștia au jucat aici în mod regulat în ultimii zece ani. Pe străzile Londrei este interzis spectacolul de stradă, dar Covent Garden este excepția de la regulă. Piața Covent Garden este o sală realizată din metal și sticlă ce datează din anul 1833. În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea era foarte diferită. Cartierul era plin de bordeluri și cazinouri care se înmulțiseră în jurul pieței. În perioada victoriană zona a fost curățată și a rămas principala piață de cumparături până în anul 1974 când afacerile au fost mutate și au început transformările. În zilele noastre, în sala veche au fost făcute restaurante șic, cafenele, magazine și tarabe cu suveniruri. Pe Russel Street se află Theatre Museum care deține costume din piese celebre precum Alice în Țara Minunilor. Aici sunt expoziții despre evoluția teatrului britanic iar vizitatorii pot fi cobaii unor expoziții de machiaj. Pe partea vestică a pieței dăinuie biserica St. Paul. Aceasta se poate vizita mai ales pentru tavanul ei de ornamente aurite și statuile dedicate actorilor celebri, printre care Charlie Chaplin.

Fii Tu Insuti, Oricum ai Fi! 2


De aceea, nici nu poate iubi pe nimeni, fiindca mi-a si spus odata (mai demult):”am fost ranit candva si ma feresc cat de mult posibil, sa nu ma mai indragostesc, ca sa nu mai sufar”. Problema este ca,  atunci cand te urasti singur, nu poti iubi nici pe altcineva, nu ca te-ai feri tu sa nu mai iubesti ci, pur si simplu este imposibil sa poti iubi pe altcineva, atunci cand te urasti pe tine insuti! Daca este otravita insasi sursa, ea va afecta toate relatiile, de aceea nu vei putea iubi niciodata pe altcineva. Ce l-a impiedicat pe frumosul meu artist sa recunoasca faptul ca a citit toate mailurile, si abia apoi, recunoscand ca le-a citit, sa isi spuna propria parere in legatura cu ele? ce l-a facut sa creada ca daca i-am cunoscut adevarata fata, nu il voi mai iubi? Pai, atunci cand esti incapabil sa te iubesti singur, cum ai putea sa crezi ca altcineva te poate iubi? De aceea, esti convins ca cineva care iti cunoaste adevarata ta fata, nu te va iubi niciodata. Chiar daca cineva te-ar iubi, ti-ar fi imposibil sa il crezi. L-ai suspecta ca incearca sa te pacaleasca, si ti-ai aduce singur argumentele (argumente se pot gasi oricand doresti). Cum ai putea crede ca te-ar putea iubi altcineva, cand nu esti capabil sa te iubesti nici macar tu insuti? In mod evident, l-ai privi cu indoiala si scepticism. Nu ai avea nici un pic de incredere in el. Mai mult, vei face (si chiar a si facut artistul meu iubit) tot ce-ti va sta in puteri, pentru a-i dovedi ca nu te iubeste cu adevarat, si nu te vei linisti, pana cand nu il vei convinge de acest lucru.

Adevarata ta fata, pe care am cunoscut-o si anul trecut, in 2008, si anul acesta, nu m-a facut sa nu te mai iubesc. Esti artist, iti place sa fii admirat, si ce poate fi rau in acest lucru? Iti plac fetele tinere si frumoase, si ce este gresit in acest lucru? Iti plac mailurile admirative si verifici casuta de mail oficiala chiar de patru ori pe zi, si ce este gresit in acest lucru? Nimic din toate acestea nu ar trebui sa te faca sa nu fii tu insuti cand discuti cu cineva, comportamentul tau este unul chiar foarte firesc pentru cineva care isi doreste sa aiba succes la public! De ce crezi ca ar fi gresit comportamentul unui artist dependent de admiratorii lui? Asta inseamna ca pretuiesti oamenii carora le canti si ca vrei sa ai un feed-back permanent de la ei. Adevarata ta fata m-a facut sa realizez cat de frica iti este ca cineva sa o descopere, cat de frica iti este atunci cand cineva care te iubeste, nu te-ar mai iubi daca te-ar cunoaste cu adevarat. Dar adevarata ta fata m-a facut sa te iubesc si mai mult. Aceasta ura de sine, sta de fapt la baza tuturor fetelor false pe care si le pune omul. Fii tu insuti, oricum ai fi! Nu iti mai schimba mastile! Cei care te iubesc, te vor iubi asa cum esti tu! Iar daca, cunoscandu-ti adevarata fata, cineva iti spune ca nu te mai poate iubi, sa stii ca acela nu te-a iubit niciodata, doar i s-a parut ca te-a iubit; a iubit o alta persoana nu pe tine, cel care esti cu adevarat! Abia cand iti arati adevarata fata, poti afla daca cineva te iubeste pe tine, sau iubeste o persoana imaginara, creata in mod artificial, de mastile pe care ti le-ai pus de fiecare data cand ai interactionat cu ea.

Daca prietena lui din 2008, l-ar fi iubit cu adevarat, nu ar fi rupt relatia atunci cand a aflat ca, in timp ce ea era iubita lui, el mai vorbea si cu altcineva, cu care chiar a stabilit si o intalnire, la o cafea; ar fi trecut peste acest episod, si l-ar fi iubit in continuare; cel mult, isi dadea seama ca el nu o iubeste cu adevarat, dar iubirea nu este ceva cu care sa poti face schimb: te iubesc, deci trebuie sa ma iubesti si tu. Iubirea adevarata, este neconditionata, ea nu cere iubire in schimbul iubirii. Nu poti spune ca iubesti, daca atunci cand afli ceva mai putin placut despre cel pe care il iubesti, renunti la el; inseamna ca, doar ti s-a parut ca il iubesti, inseamna ca te-ai pacalit singura crezand ca il iubesti. Poate insemna afectiune, simpatie, obisnuinta, comoditate, placere sexuala, beneficii materiale, dar nu si iubire adevarata. Dar, daca eu nu m-as putea pacali astfel, sau mai bine zis nu ma mai pacalesc, altele o fac; n-au decat! doar e viata lor. Ceea ce aceste persoane lipsite de minte si de scrupule nu stiu, este faptul ca nu vor fi niciodata fericite cu adevarat, intotdeauna le va lipsi ceva. Iar acel ceva este esential: sentimentul iubirii totale, sentimentul ca traiesti doar pentru persoana iubita, indiferent de cum se comporta aceasta fata de iubirea ta. Fiecare dintre noi are visul sau in viata, cum poti crede ca el poate coincide cu visul tau? Suntem diferiti, iar visele noastre difera unele de altele. Chiar daca iubim pe cineva si ne legam viata de el, nu putem pretinde ca noi suntem visul celuilat. El are alt vis, diferit de al nostru. Am fi egoisti (iar egoism, nu mai inseamna iubire) sa ii pretindem iubitului nostru ca noi suntem visul lui! Noi putem iubi pe cineva, dar nu este obligatoriu ca si el sa ne iubeasca! Fiecare cu visul lui! De aceea, eu cred in versul “Johnny loves Jenny, but Jenny loves Joe” dintr-un frumos cantec al formatiei Chilly, din 1981, “Johnny loves Jenny”. Acest vers este universal valabil! Exceptiile, atunci cand apar, nu fac altceva decat sa confirme acest adevar. Dar exceptiile sunt rare! Ele exista, bineinteles, dar sunt extrem de putine...

Fii Tu Insuti, Oricum ai Fi!


Iubitul meu artist, (si in general noi toti) nu traieste asa cum este, ci asa cum si-ar dori sa fie. El nu isi afiseaza adevarata fata ci, una falsa, o masca artificiala. Aceasta este marea lui problema. Ce-i drept, societatea ne face sa ne ascundem fata originala, cu care ne-am nascut, ea ne da tot felul de masti pentru diferite ocazii, caci una singura nu e de ajuns. Situatiile prin care trecem se schimba in permanenta, asa ca noi trebuie sa ne schimbam tot timpul mastile. De dimineata pana seara si de seara pana dimineata, oamenii nu fac altceva decat sa schimbe intre ele aceste masti. Daca cineva are de-a face cu un om puternic, isi pune o anumita masca; daca are de-a face cu un cersetor, isi pune o cu totul alta masca. Tot timpul, clipa de clipa, omul nu face decat sa schimbe intre ele aceste masti. Nu neg ca sunt si eu om; am observat acest lucru intai la mine insami, cand am inceput sa constientizez ca m-am saturat sa port masti; ca vreau sa fiu eu insami, asa cum sunt, chiar daca unora nu le-ar place de mine, principalul este ca mie imi place exact asa cum sunt si nu ma intereseaza daca plac sau nu cuiva. Am observat acelasi lucru la frumosul meu artist. Doar ca el nu a constientizat faptul ca e bine sa fie el insusi, exact asa cum este el.

Cand a avut de-a face cu o persoana cu nume sonor, care locuia peste ocean si care i-a trimis o epistola admirativa vis-a-vis de una dintre creatiile sale artistice, artistul meu iubit i-a raspuns extrem de respectuos; a scris intr-un mod elevat si a incheiat: “cu respect”, desi nu avea de unde sa stie cine era acea persoana; s-a luat dupa sonoritatea numelui si dupa locul de expediere, locul unde viseaza el sa dea recitaluri, la New York. Si, avand aceste minime date, si-a pus masca plina de respect, cea pentru persoane importante, sau asa-zis importante. Iar cand a primit o apreciere de la un nume obisnuit, chiar putin caraghios, si-a pus o alta masca, si i-a raspuns folosind un vocabular  neelevat. Suntem cu totii tentati sa ne schimbam mastile intre ele, chiar si atunci cand nu este nevoie sa facem acest lucru. Dar, in timp, acest proces a devenit atat de mecanic, incat, daca nu devii constient de el,  crezi ca asa este normal sa te comporti. Mastile ajung chiar sa se schimbe singure, in functie de situatie. Daca in biroul tau intra un om de serviciu, un servitor, nici macar nu te uiti la el. Actionezi de parca nu ar fi o fiinta umana, de parca nu ar exista, de parca nu ar fi intrat nimeni in birou. In schimb, daca in birou intra seful tau, iti pui o fata zambitoare, amabila, ca si cum ar fi bunul Dumnezeu. Priveste-ti fata, schimbarile care se petrec in continuu pe ea. Priveste-te in oglinda si gandeste-te la fetele pe care le schimbi in timpul zilei. Pune-ti fata cu care iti intampini prietena/prietenul, sotia/sotul, si, pentru cei care au asa ceva, amanta / amantul!

Gandeste-te cum arati atunci cand esti lacom, cand esti furios, cand ai o dorinta, cand esti nemultumit, frustrat, et caetera. Vei descoperi ca nu esti nicidecum, un singur om, ci o multime intreaga! Uneori iti va fi greu sa crezi ca toate aceste fete iti apartin. De fapt, de ce poarta iubitul meu artist atatea masti? De ce are nevoie de ele si oare de ce se teme atat de tare sa renunte la ele? Am reusit sa aflu de ce. Mai intai de toate, el nu s-a iubit pe el insusi niciodata. Daca s-ar fi iubit, nu ar fi simtit nevoia sa se ascunda sub o masca. Numai cei care se urasc simt aceasta nevoie. Cum de am aflat? Sunt abonata la un serviciu de confirmare de citire a scrisorilor electronice. Stiam deci, ca frumosul meu artist imi citea epistolele, iar cand mi-a scris ca ” nu prea intru pe adresa asta…am citit o parte din mailuri...” mi-am dat seama ca si-a pus masca nestiutorului si l-am facut copil, pentru ca s-a comportat astfel, fiindca eu stiu ca le-a citit pe toate, si de cate ori le-a citit. Eu am fost sincera dar el, Doamne, cat s-a infuriat si, mi-a spus: “acum ca stii ce fel de om sunt, sper ca totul se opreste aici”. Cum poti sa fii tu insuti, daca te urasti singur, daca nu suporti nici chiar tu sa te privesti in fata? M-am intristat sa constat ca nu se iubeste deloc pe el insusi, asa cum este el.